Există patru aspecte principale ale consecințelor potențiale ale dependenței de muncă:

• individ (de exemplu, moarte, inclusiv sinucidere, probleme de sănătate mintală și fizică, inclusiv epuizare, calitate scăzută a vieții, fericire mai scăzută)
• sociale (de exemplu, probleme familiale, probleme comportamentale și emoționale ale copiilor părinților dependenți de muncă, conflicte cu colegii de muncă, management ineficient la locul de muncă de către managerii dependenți de muncă, consecințele decesului unei persoane dependente de muncă)
• beneficiarii muncii (de exemplu, calitatea slabă a muncii, greșeli la locul de muncă, cum ar fi erori medicale ale medicilor care sunt dependenți de muncă și burnout)
• economice (de exemplu, costuri de îngrijire a sănătății, scăderea productivității) 

Majoritatea datelor disponibile sunt de natură corelațională și arată asocieri între dependența de muncă și potențialele consecințe negative. Cu toate acestea, puține studii prospective sau longitudinale sugerează un rol ocazional al dependenței de muncă în deficiențe funcționale. Acestea sunt susținute de studii de caz și literatura clinică despre interventii terapeutice printre persoanele dependente de muncă, inclusiv rapoartele de la medii clinice de medicina muncii. Cu toate acestea, sunt necesare studii epidemiologice prospective la scară mai mare pentru a stabili măsura în care dependența de muncă contribuie la consecințe negative. De asemenea, lipsesc studiile sistematice privind costurile economice ale dependenței de muncă. Majoritatea datelor sunt indirecte și provin din estimările costurile unui volum mare de muncă, precum și stres legat de muncă, depresie sau epuizare sau estimări ale costurilor de îngrijire a sănătății ale tulburării de personalitate obsesiv-compulsivă.

CONSECINTE INDIVIDUALE

CONSECINȚE SOCIALE

DESTINĂRII LUCRĂRII

CONSECINȚE ECONOMICE

Majoritatea datelor cu privire la costurile economice potențiale ale dependenței de muncă sunt indirecte și provin din estimările costurile unui volum mare de muncă, precum și stres legat de muncă, depresie sau epuizare sau estimări ale costurilor de îngrijire a sănătății ale tulburării obsesiv-compulsive de personalitate (OCPD). Estimările brute rezonabile pot fi făcute pe baza faptelor stabilite:

• volumul mare de muncă și stresul profesional sunt factori de risc pentru problemele de sănătate fizică și psihică
• burnout-ul este asociat cu o sănătate mai proastă
• dependența de muncă este strict legată de volumul mare de muncă, stresul profesional și burnout
• OCPD este asociat cu stresul profesional, burnout-ul și depresia
• OCPD este strâns asociată cu dependența de muncă

Prin urmare, un general următor asocierea dintre dependența de muncă și povara globală a bolii împreună cu costurile sale socio-economice pot fi de așteptat:

dependenta de munca => volum mare de munca si stres ocupational => consecinte asupra sanatatii/costuri socio-economice

Când sunt incluse rolul OCDP ca factor de risc pentru dependența de muncă și rolul burnout-ului ca o consecință a stresului prost gestionat la locul de muncă, lanțul cauzal poate fi:

OCPD => dependenta de munca => volum mare de munca si stres ocupational => burnout => consecinte asupra sanatatii/costuri socio-economice

În prezent, relația dintre OCPD și dependența de muncă și contribuțiile acestora la consecințele negative necesită mai multe studii. De asemenea, legătura dintre burnout și starea de rău are nevoie de mai multe clarificări. 

Cu toate acestea, pe baza acestor ipoteze și a datelor disponibile, se poate aștepta ca dependența de muncă să fie o sursă majoră de costuri socioeconomice în țările industrializate din cauza: 

• absența la locul de muncă legată de sănătate,
• costurile de îngrijire a sănătății,
• productivitate scăzută.

Depresia atribuită stresului profesional

Depresia este printre cele mai frecvente cauze ale dizabilității de muncă în țările industrializate.

Costul estimat actual al depresiei legat de stresul la locul de muncă în Uniunea Europeană este 617 miliarde de euro anual, care este mai mult decât produsul intern brut (PIB) al majorității țărilor europene. 

Tulburare de personalitate obsesiv-compulsivă

Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsivă (OCPD; clasificarea DSM) sau tulburarea de personalitate anankastică (APD; clasificarea ICD) este cea mai răspândită tulburare de personalitate în rândul populației generale (3%-8%) și a grupurilor de pacienți ambulatori. OCPD/APD a fost identificat ca fiind producătoare de cea mai mare povară economică dintre tulburările de personalitate în ceea ce privește costurile medicale directe și pierderile de productivitate, chiar depășind costurile tulburării de personalitate borderline (BPD). În plus, pacienții cu tulburările de personalitate au istorii mai extinse de tratament psihiatric ambulatoriu, internat și psihofarmacologic decât pacienții de comparație cu o tulburare depresivă majoră.

Un studiu finlandez a arătat că 50% de bărbați și 28% de femei cu primul episod de depresie în rândul persoanelor angajate recrutate din unitățile de îngrijire a sănătății ocupaționale au fost diagnosticate cu OCPD/APD. Acest lucru este în concordanță cu mărimile efectului raportate pentru relația dintre OCPD/APD și burn-out. 

Boli cardiovasculare și alte probleme de sănătate

Tulburările neuropsihiatrice și bolile netransmisibile, cum ar fi bolile cardiovasculare (BCV) și diabetul sunt printre principalele cauze ale poverii globale a bolii. Costurile lor totale legate de stresul la locul de muncă sunt mai mult decât alarmante, a doua categorie cea mai costisitoare fiind CVD.