Definiție și simptome

În prezent, cercetătorii lucrează la dezvoltarea unei definiții larg recunoscute a dependenței de muncă ca dependență comportamentală. O astfel de definiție care descrie simptomele cruciale ale dependenței de muncă poate fi utilă în dezvoltarea criteriilor oficiale pentru diagnosticarea acestui comportament problematic.

Până acum, au fost investigate științific mai multe simptome de diagnostic ale dependenței de muncă definite în cadrul clinic. Rezultatele studiilor susțin ideea că acestea sunt criterii valide pentru recunoașterea dependenței de muncă: 

  • Te gândești constant la munca ta sau îți planifici munca tot timpul sau te gândești la cum poți elibera mai mult timp pentru muncă.
  • Petreci mult mai mult timp muncind decât s-a intenționat inițial sau te simți obligat să faci din ce în ce mai mult și să lucrezi din ce în ce mai mult.
  • Lucrezi pentru a reduce sentimentele de vinovăție, anxietate, neputință și depresie sau lucrezi pentru a uita de problemele tale personale.
  • Alții vi s-au spus să reduceți munca fără să-i ascultați pe ei sau pe tine fără succes a încercat să reducă timpul petrecut cu munca.
  • Devii stresat dacă ți se interzice munca.
  • Dați prioritate muncii față de hobby-uri, activități de petrecere a timpului liber și exerciții fizice.
  • Munciți atât de mult încât v-a influențat negativ sănătatea sau somnul.

Important este că acestea nu trebuie tratate izolat, ceea ce înseamnă că un singur simptom nu înseamnă că ești dependent. Cu toate acestea, dacă recunoașteți că apar puține sau toate simptomele, poate însemna că sunteți în pericol de dependență de muncă sau că sunteți dependent de muncă.

DEFINIȚIE

O definiție preliminară a a fost sugerată dependența de muncă ca dependență comportamentală. Această definiție ia în considerare elemente comune ale definițiilor dependențelor și este congruentă cu majoritatea definițiilor sugerate și larg recunoscute ale unei dependențe comportamentale până în prezent (Grant, Potenza, Weinstein și Gorelick, 2010; Griffiths, 1996, 2005; Holden, 2001). Karderfelt-Winther et al., 2017). Aceste elemente comune sunt:

  • implicarea în comportament pentru a obține efecte apetitive (de exemplu, reducerea durerii, îmbunătățirea afectului, manipularea excitării și/sau fantezie),
  • preocupare totală pentru comportament,
  • pierderea controlului și
  • suferind consecinte negative.

Aceste elemente sunt, de asemenea, în mare măsură congruente cu majoritatea definițiilor existente ale dependenței de muncă, care includ elementele de preocupare pentru muncă/obligație sau dependență de muncă și consecințele negative ale muncii excesive (Andreassen & Pallesen, 2016; Fassel, 1992). ; Griffiths, 2011; Oates, 1971; Robinson, 2014, Schaufeli, Taris și Bakker, 2006; Spence și Robbins, 1992; Taris, Schaufeli și Verhoeven, 2005; pentru o prezentare generală, a se vedea Andreassen, Karanika & Griffith, 2005. Murray, 2012; Sussman, 2012).

Prin urmare, dependența de muncă este definită în felul următor:

Partea A (definiție generală)

Dependența de muncă se caracterizează prin:

  • A constrângere de a munci și preocuparea pentru activitățile de muncă
  • conducând la a vătămări și suferințe semnificative de natură afectatoare din punct de vedere funcțional la individ și/sau la alte relații semnificativ relevante (prieteni și familie).

Comportamentul se caracterizează prin:

  • cel pierderea controlului asupra activităţii de muncă şi
  • persistă pe o perioadă semnificativă de timp.

Acest comportament problematic legat de muncă poate avea intensitate variabilă de la uşoară la severă.

Partea B (simptome specifice complementare)

Pierderea controlului peste activitatea de munca presupune:

  • lucrând mai mult decât era planificat, în ciuda consecinței negative și/sau
  • încercări nereușite de reducere a activității și/sau
  • creșterea progresivă a timpului petrecut în muncă.

Simptome de sevraj (inclusiv iritabilitate, sentimente negative, probleme de somn etc.) sunt:

  • frecventă dacă cantitatea de muncă planificată/dorită este împiedicată sau
  • apar atunci când se întreprind încercări de reducere a volumului de muncă.

Activitatea de muncă servește adesea la reducerea sentimentelor negative și/sau la evitarea conflictelor interpersonale și/sau intrapersonale.

CONSIDERAȚII DE DIAGNOSTIC

Pentru a aborda problema diferitelor niveluri de comportament problematic, subclasele de dependență de muncă ușoară, moderată și severă ar putea fi utilizate în mod analog cu criteriile de diagnostic utilizate în prezent pentru tulburarea de consum de alcool (Asociația Americană de Psihiatrie [APA], 2013). Avantajele și dezavantajele acestei abordări trebuie luate în considerare (Babor și Caetano, 2008Hasin, 2012O'Brien, 2011Wakefield, 2015).

Când vine vorba de pierderea controlului, care este fundamentală pentru toate dependențele, trebuie să se acorde o atenție deosebită pentru a distinge între nevoia de control executată în legătură cu efectuarea muncii în sine, care este caracteristică multor dependenți de muncă, și pierderea controlul asupra gradului de implicare în muncă și capacitatea redusă semnificativ de a controla alte aspecte ale vieții lor de zi cu zi (vezi Griffiths, 2013). Într-un anumit sens, este un compromis disfuncțional între creșterea controlului asupra muncii și pierderea acestuia asupra oricărui alt aspect al vieții. Este într-o oarecare măsură similar cu cel observat, de exemplu, în anorexia nervoasă, caz în care o persoană depune mult efort pentru a controla aportul alimentar și, în același timp, suferă consecințe semnificative asupra sănătății și poate întâmpina probleme în multe alte sfere ale viaţă.

Această pierdere a controlului asupra activității de lucru s-ar putea reflecta în încercări nereușite de reducere a comportamentului. Cu toate acestea, trebuie luat în considerare faptul că dependența este strâns legată de negare și majoritatea celor care au nevoie de ajutor nu recunosc niciodată acest fapt sau nu încearcă să reducă comportamentul (Goldstein și colab., 2009).

ro_RORomână